E ciudatel...ma uit la tot ce ma inconjoara si ma implic in fiecare amanunt al vietii si uit de mine.Nu vreau asta!Vreau sa stiu ce e cu mine!Vreau sa stiu de ce astazi stand la semafor eram pe cale sa fiu atat de amabila cu un sofer de tir ratacit incat atunci cand mi-a cerut indicatii de drum era sa ma ofer sa-l conduc.
'Si unde mergeti?...la Bucuresti...a! pai stati ca va arat eu drumul.va puteti tine dupa mine?!'
Adica ce-i in creierii astia ai mei?Mi-am controlat amabilitatea fata de mine si ...dupa 'prima la stanga si dupa pod la drapta' am primit un 'multumesc doamna' satisfacut.Cerul e uniform de parca toti norii s-au plictisit sa se expuna unor ochi prea preocupati cu privitul in decolteul cui apuca. Viata se deruleaza parca la mare plictiseala si sictir de ceea ce ne e prezentat la stiri.Un catel ratacit priveste sirul de masini ce se afunda in praful strazii.Inchid geamul sa-mi pot permite muzica mai tare...am ramas tot acolo.Acasa ma asteapta calculatorul nedeschis pe masa si macii culesi de dimineatza.Sunt cele mai frumoase flori de camp.Mi-ar place sa am o perna din petale de mac...asta daca nu mi-ar fi mila de ei.Sunt atat de firavi...sunt superbi!Gandul zboara..'draga...te fac un Labis'?Ma apuca rasul de mine...sunt ....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu