Acum 3 ani se intampla o tragedie.Acum 3 ani umblam cu tzigara intr-o mana si cu rozarul in ailalta.Deja era intubat...stiam ca nu va rezista.Stiam cu capul.Nici unul din noi insa nu vroiam sa acceptam realitatea evidenta.Era prea brusc.A durat 12 ore pana sa se termine.A fost crunt.Mama era in transa.Simteam apasarea cerului pe umeri.Trebuia sa pacalesc cumva viatza...trebuia sa se poata baza pe mine.Nu am plans mult.Nu puteam.Am recuperat insa in timp....am recuperat mult.Ma uit si acum in gradina dupa el.M a astept sa iasa din casa sa ne intampine.Ma astept sa-l vad pe banca din fata casei.Nu am apucat decat de foarte putine ori sa-i spun cat mi-e de drag...imi pare rau....mi-e dor de tine...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu